Lipovenii sunt un mic grup etnic slav de origine rusescă care locuiesc în special în Delta Dunării, în judeţul Tulcea precum şi Bugeac (mai ales în preajma oraşului Vâlcov) din Ucraina. Mici grupuri de lipoveni trăiesc şi în Moldova. Conform datelor oficiale ale ultimului recensământ, numărul estimat al lipovenilor din România este de circa 35.791, iar cel al ruşilor de 8.900, ceea ce reprezintă 1,7% din populaţia ţării. Marea majoritate a acestora, peste 20000, trăiesc in judetul Tulcea, dar şi in Constanţa, Iaşi, Suceava, Brăila , Bucureşti etc
După sinodul din 1654 în care Patriarhul Nikon (fără legătură cu...) a reformat biserica rusă, au început să se ia măsuri restrictive din partea autorităţilor laice şi religioase ruse, care au culminat odată cu venirea la putere a lui Petru cel Mare (1682-1725) şi introducerea de către acesta a unor măsuri drastice de europenizare.
Refuzul unor credincioşi de a accepta înnoirea a făcut ca aceştia să fie supuşi la taxe insuportabile si forţaţi să poarte o vestimentaţie specifică. Nemaiputând să suporte toate aceste restricţii, staroverii (credincioşii de rit vechi) au luat drumul pribegiei, răspândindu-se în întreaga lume (Polonia, Austria, Canada, Alaska, Japonia etc.) inclusiv la gurile Dunării, în Dobrogea, tocmai pentru că, la origine fiind pescari, din zona râurilor Don şi Nipru, şi-au putut relua practicarea acestei meserii.
Cunoscuţi de autorităţile locale sub denumirea de lipoveni (lipatei), aceştia şi-au păstrat limba, obiceiurile şi credinţa, fiind divizaţi atât pe criterii religioase (în 1690 s-au împărţit în popovti - popişti şi bezpopovti - nepopişti), cât şi etnice (ruşii mari-moscoviţi, rascolnicii propriu-zişi, cazaci zaporojeni, haholi, necrasovti, ucraineni).
După un popas în Basarabia sudică, în pădurile de tei, staroverii s-au aşezat în spaţiul românesc, în mod deosebit în Dobrogea şi Bucovina, în două mari valuri: primul după răscoala lui Bulavin, pe vremea lui Petru cel Mare, al doilea, în timpul ţarinei Ecaterina a II-a (1762-1796).
Pentru regiunea Dobrogei, prezenta staroverilor este asociata cu migrarea cazacilor condusi de atamanul Ivan Nekrasov, ca urmare a incursiunilor declansate impotriva acestora de autoritatile tariste. Imigrarile populatiei cazacesti si a celei alaturate acesteia se intind pe intreaga perioada a secolului al XVIII-lea. Din 1740-1741, localitatea Sarichioi din judetul Tulcea devine un centru important al cazacilor nekrasovi, cu o organizare remarcabila a vietii sociale dupa regulile „Legamantului lui Ignat”.
Au emigrat din Rusia acum 200 de ani nemulţumiţi de schimbările din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. S-au aşezat de-a lungul râului Prut din Moldova şi în Delta Dunării în Ucraina. În cadrul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilor şi-au menţinut tradiţii religioase puternice care preced reformele întreprinse de Biserica Ortodoxă rusească din timpul domniei lui Petru cel Mare.
Denumirea de "Lipoveni" vine din cuvântul rusesc "Lipa" care înseamnă "Tei", din lemnul căruia sunt fabricate numeroase obiecte gospodăreşti, inclusiv ramele lotcilor.
1 comment:
Faine portrete... îmi aduc aminte figurile lor de ilustraţiile cărţilor cu poveşti ruseşti :)
Post a Comment