In ziua de astăzi oricine poate achiziţiona o cameră foto digitală. Ai şi tu una, nu?!? Dacă incă nu ai una, mai mult ca sigur ai un terminal mobil cu cameră foto.
In cazul in care consideri că imaginile pe care le faci cu camera ta nu sunt tocmai ca cele pe care le vezi prin diferite reviste sau pe diferite site-uri sau bloguri probabil te-ai gândit că acei fotografi au camere profesioniste sau cine ştie ce obiective şi este normal să „scoată” fotografii care te fac să exclami „uaaaau”.
Dar nu numai echipamentul foto stă la baza fotografiilor de calitate. In ziua de astăzi camerele foto digitale au evoluat mult şi poţi obţine imagini bune chiar şi ca incepător dacă ai „know how-ul” necesar.
Ca o imagine să devină fotografie este nevoie de cunoştiinţe in domeniu. Dacă noţiuni ca f-stop, DOF sau sync speed sunt străine de tine, iar tu vrei să faci fotografii de calitate ar fi timpul să faci un curs de fotografie. Prin curs de fotografie nu mă refer strict la un curs susţinut de un profesor la care trebuie să participi fizic şi de cele mai multe ori să plăteşti o taxă de inscriere. Pentru iniţierea intr-ale fotografiei sunt mai mult decât suficiente manualul camerei şi cursurile on-line gratuite. Iar mai apoi, in urma insuşirii cunoştiinţelor de bază, vei ştii ceea ce iţi trebuie mai departe pentru a te perfecţiona.
De asemenea pentru inceput unul din cele mai bune moduri de a invăţa este să faci cât mai multe click-uri pe declanşator. Dar cercul de prieteni şi familia, de regulă nu au experienţă (nu văd foto) şi intervenind şi subiectivismul lor, te fac să crezi că imaginile tale pot trece drept fotografii. Pentru majoritatea celor care ţi-au văzut „operele” de până acum a contat ca acestea să fie clare, să recunoască locurile pe unde ai fost sau să se vadă şi ei in cadru şi probabil să nu ii fi prins cu ochii inchişi sau să nu li se vadă burta. De aceea este bine să ai pe cineva care să iţi ghideze paşii. Forumurile româneşti ca softpedia, digitalnews, nikonisti sau mai târziu fototarget sunt o bună sursă de critică (uneori agresivă, dar... un şut in fund este un pas inainte, nu?!?).
Dacă vrei ca imaginile tale să iasă in evidenţă, să scoată acel „uaaau” de la cei care le privesc pentru inceput trebuie să acumulezi câteva noţiuni de bază pe care să le şi pui in practică. Noţiuni cum ar fi incadrare, expunere, bracketing, etc. Apoi să ştii ce filtre să foloseşti, când şi de ce.
Persoanele care au o cultură in domeniul fotografiei adesea pot recunoaşte lucrările fotografilor faimoşi deoarece operele lor au ceva distinct. Faptul că fotografiile tale au un anume „look” va contribui la succesul tău ca fotograf. Stilul fotografic este o combinaţie de tehnică, gust şi punct de vedere; lucruri care derivă din mediul familial, de locul in care ai crescut şi din celelalte influenţe importante la care ai fost supus de-a lungul vieţii. Talentul innăscut şi educaţia in domeniul fotografiei sunt de asemenea factori importanţi in definirea propriului tău stil.
Punctul tău de vedere artistic asupra realităţii, modul in care vezi tot ceea ce te inconjoară poate fi educat şi antrenat astfel incât să „spui” printr-o imagine 1000 de cuvinte (cum spunea cineva). In funcţie de cât de mult vrei să inveţi şi să impingi limitele in fotografie depinde cât de departe vei ajunge in descoperirea tainelor şi plăcerii de a imortaliza imagini ce pot fi considerate şi apreciate ca fiind fotografii.
Odată ce ai devenit un bun fotograf, odată ce ai dat de gustul de a crea fotografii - chiar şi la nivel de neprofesionist - sunt convins că nu vei mai dori să renunţi niciodată la plăcerea de a declanşa.
Şi chiar dacă domeniul fotografiei nu te pasionează şi te mulţumeşti cu imaginile pe care le faci (deşi dacă ai citit până aici...) nu crezi că netul românesc este deja plin de „poze*” groteşti?!? Nu ai vrea să fi mai cu moţ in gaşca ta de groupies?!? Nu ai vrea să ai cele mai bune fotografii pe haifaif?!?
In concluzie:
- citeşte manualul camerei cu camera lângă tine**;
- citeşte cursurile de pe MorgueFile (lb. engleză) şi photocami (lb. română);
- trage cât mai multe imagini pentru a pune in practică ceea ce ai invăţat;
- cadrele care le consideri cele mai bune supunele criticii pe un forum foto;
- filtrează criticile primite şi insuşeşte-ţi criticile pertinente;
- citeşte criticile primite de alţii şi invaţă din greşelile lor;
- vizionează cât mai multe portofolii de fotografie;
- inţelege condiţiile şi setările folosite in fotografiile care ţi-au plăcut;
- imită fotografiile care ţi-au plăcut, dar adaugă stilul tău;
- caută alte surse de informare pe net sau in librării;
- nu deveni un obsedat de aparatură foto (un techo-freak).***
E-hee... Fotografiatul ăsta nu e aşa de simplu cum crede lumea...
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
* - nu sunt de acord cu termenul de poze atribuit imaginilor sau fotografiilor. DEX defineşte poza ca vb. I. 1. Intranz. A lua o anumită atitudine spre a servi de model unui pictor sau unui sculptor sau spre a fi fotografiat. ♦ (Peior.) A-şi studia gesturile, a lua o atitudine afectată pentru a produce impresie, pentru a epata. 2. Tranz. şi refl. (Pop. şi fam.) A (se) fotografia. – Din fr. poser.
** - este o chestie tipic masculină şi nu numai mioritică faptul de a nu citi specificaţiile tehnice sau manualul de utilizare. Şi nu mă refer doar la camera foto sau telefon mobil. Câţi dintre voi au citit manualul de utilizare la DVD player sau la mixerul de bucătărie???
*** - fotografia ca artă (unii nu o consideră artă, dar nu contează dacă este sau nu) este 99% tehnică şi doar 1% inspiraţie, dar doar acest 1% face ca o imagine să devină fotografie.
Showing posts with label tutorial. Show all posts
Showing posts with label tutorial. Show all posts
Thursday, May 14, 2009
Wednesday, May 6, 2009
Câţi megapixeli?
Una din cele mai uzitate intrebări pe care le-am auzit vis-a-vis de camerele foto digitale este... Exact.... Câţi megapixeli are?
Numărul pixelilor unei camere digitale este unul din principalii factori (dar nu singurul şi nici cel mai important) care determină calitatea unei imagini. Cu cât camera are mai mulţi pixeli cu atât vei avea mai multe detalii in imaginea capturată de către senzor. Cât de detaliată trebuie să fie captura depinde doar de ceea ce vrei să faci mai departe cu imaginea respectivă (şi de asemenea de cât de obsedat de megapixeli eşti tu, megapixelistule).
In principiu există două moduri in care o imagine digitală poate fi folosită. Primul, ca imagine digitală ce va fi vizionată pe un ecran de computer ca parte a unei prezentări, a unei pagini web, ca un wallpaper sau intr-un album foto electronic. In cadrul acestor aplicaţii on-screeen imaginea nu necesită un număr de detalii excesiv de mare.
Al doilea, ca o copie „hard” (pe hârtie sau orice alt suport ce permite imprimare). Imaginea poate fi inserată in cadrul unei publicaţii, poate fi imprimată pe hârtie de ziar, hârtie glossy sau poate fi transformată intr-o fotografie „adevărată” prin imprimarea ei pe hârtie foto. Milioanele de pixeli abia aici devin cu adevărat importanţi, mărimea printurilor depinzând de numărul pixelilor avuţi la dispoziţie.
Numărul pixelilor depinde in primul rând de camera pe care o ai pentru că numărul maxim al pixelilor este in raport de numărul photosite-urilor senzorului camerei digitale. Dar depinde şi de setările alese pentru că la majoritatea camerelor digitale se poate restricţiona rezoluţia astfel incât să ai imagini mai mici pentru a putea stoca un volum mai mare pe acelaşi card de memorie.
Indiferent de destinaţia finală a imaginii, numărul pixelilor nu este bătut in cuie. O imagine de doar 400 de pixeli poate fi mărită pentru a fi printată pe un banner uriaş (dar imaginea va fi format dintr-un mozaic de pătrate uriaşe). Pixelii nu au dimensiuni prestabilite, dar pe ecranul computerului sau in printuri ei devin puncte. Puncte care cu cât sunt mai mult mărite cu atât devin mai uşor de sesizat.
Standardul general acceptat pentru afişarea pe ecranul computerului este de 72 de puncte pe inch (72dpi). Pentru printurile cu scop comercial, 300dpi este standardul acceptat. Dar acest lucru depinde şi de distanţa de la care va fi vizualizat printul respectiv. Ca fapt divers, pentru majoritatea oamenilor un print la 200dpi este suficient, diferenţa nefiind sesizabilă dacă ochiul nu este educat „să vadă foto”.
La 300dpi sunt necesari 90.000 de pixeli pentru fiecare inch pătrat al printului, in timp ce la 72dpi sunt necesari doar 5.000 de pixeli pentru fiecare inch pătrat al ecranului.
Datele din tabelul de mai sus sunt doar cu titlu informativ. Este posibil ca o imagine să fie redimensionată după ce a fost capturată astfel incât să i se mărească numărul de pixeli prin interpolare.
Deasemenea, ar fi logic să fotografiezi la rezoluţia maximă a camerei digitale pentru că nu poţi ştii de fiecare dată cu exactitate care va fi destinaţia finală a imaginii ce urmează a o captura. Fotografiind la rezoluţii mai mici poate vei putea folosi imaginea doar pentru web, dar fiind o imagine excelentă poate vei dori să o şi printezi la dimensiuni mai mari sau să o vinzi unei publicaţii.
Cu cât ai mai mulţi pixeli la dispoziţie cu atât vei avea mai multă libertate de a reincadra prin tăierea anumitor părţi din imagine (aşa numitul crop) şi totuşi imaginea finală să poată fi printată la 200-300dpi. Uneori cropul este necesar pentru modificarea formatului imaginii astfel incât aceasta să se incadreze mai bine in contextul publicaţiei, broşurii, bannerului, etc.
Dacă ai nevoie de o rezoluţie mai mică, trage imaginea la rezoluţie maximă şi apoi din computer poţi micşora rezoluţia. Astfel vei avea mai multe opţiuni de editare ulterioară.
Pixelii nu reprezintă totul in ceea ce priveşte calitatea imaginii. Calitatea obiectivelor folosite, modul de procesare a imaginii şi formatul fişierului sunt de asemenea importante. Este posibil ca o cameră de 4 megapixeli să producă imagini net superioare calitativ comparativ cu o cameră de 8 megapixeli.
Deci, Câţi megapixeli?
Monday, December 3, 2007
IR
OK! Am ajuns şi la partea de tutoriale...
- Imaginea devine ca in fig.5
2 – se ajustează contrastul şi luminozitatea din
- Imaginea devine ca in fig.7
Cum fotografiem peisaje in spectrul IR?
Una din regulile din fotografie sună ceva de genul: Fotografia in lumină naturală se face doar dimineaţa sau după-amiaza, atunci când soarele nu mai este atât de puternic.
Buuun!
Deci, in intervalul dintre dimineaţă şi după-amiază ar trebui să fii pe... "stop"!?!
Sau ai putea trage câteva cadre in spectrul IR?!?
Exact! Perioada ideală pentru fotografia in spectrul infraroşu este aceea in care soarele străluceşte in toată splendoarea lui.
PASUL 1 - „must have”-uri pt rezultate bune:
1 - obiectiv care să nu genereze flare sau hotspot (detalii intr-un episod viitor);
2 – filtru IR (R72 ar fi o variantă sau RM90);
3 – capac pt view finder;
4 – trepied;
5 – cremă cu factor de protecţie UV.
PASUL 2 - „fapte”.
1 – se setează balansul de alb pe ceva de culoare verde (iarba sau frunzele că tot sunt la indemână);
2 – se setează timpul de expunere la 2-10 sec in funcţie de cameră (unele sunt mai sensibile la radiaţiile IR);
3 – se setează diafragma ca pentru peisaj;
3 – se montează camera pe trepied;
4 – se focalizează;
5 – se montează filtrul IR şi capacul pt view finder;
4 – se expune.
şi va rezulta ceva de genul:
fig.1
PASUL 3 - Postprocesare (in Adobe Photoshop)
1 – se inversează canalul roşu cu cel albastru din
Image > Adjustments > Channel Mixer… (fig.2)
- Pe canalul de ieşire roşu se setează roşu 0% şi albastru 100% (verde rămâne 0%) (fig.3)
- Pe canalul de ieşire albastru se setează roşu 100% şi albastru 0% (verde rămâne 0%) (fig.4)
fig.2
fig.3
fig.4
- Imaginea devine ca in fig.5
fig.5
2 – se ajustează contrastul şi luminozitatea din
Image > Adjustments > Brightness/Contrast…(fig.6)
fig.6
- Imaginea devine ca in fig.7
fig.7
P.S. Nu este indicat să tragi prea multe cadre in spectrul IR intr-o singură zi. Hmmm... OK, trage, dar ar fi bine să ai la tine crema de la pasul 1/5.
EPISOD VIITOR
Unele obiective nu se inteleg bine cu R72-ul şi genereaza hotspot in centrul imaginii.
Obiective considerate ca fiind bune pt fotografia in spectrul IR
Canon TS-E 24mm f/3.5 L
Canon EF 28mm f/2.8
Canon EF 50mm f/1.8 MKI
Canon EF 50mm f/1.8 MKII
Canon EF 100mm f/2.8 Macro
Canon EF 135mm f/2 L
Canon EF-S 10-22mm f/3.5-4.5
Canon EF 17-40mm f/4 L
Canon EF-S 17-85 f/4-5.6 IS
Canon EF 22-55mm f/4-5.6 USM
Canon EF 24-70mm f/2.8 L
Canon EF 24-105mm f/4 L IS
Canon EF 28-135mm/3.5-5.6 IS
Canon EF 70-200mm f/4 L
Canon EF 70-300mm f/4-5.6 IS USM
Canon EF 75-300mm f/4-5.6 IS
Canon EF 100-400mm f/4-5.6 L IS
Lensbaby 50mm f/2.8
Nikon 18-70mm f/3.5-4.5 AF-S G ED DX
Nikon 24-70mm f/3.5-5.6 UC
Nikon 35-70mm f/3.3-4.5 AI-S
Nikon 35-70mm f/2.8 AF D
Nikon 35-105mm f/3.5-4.5 AI-S
Nikon 35-135mm f/3.5-4.5 AF
Nikon 70-200mm f2.8 G AF-S VR IF-ED
Nikon 70-210mm f/4.0-5.6 D
Nikon 20mm f/2.8 D
Nikon 20mm f/3.5 AI-S
Nikon 28mm f/3.5 PC AI-S
Nikon 85mm f/1.8 Pre-AI MF
Sigma 400mm f/5.6
Obiective care genereaza hot spot in anumite conditii
Canon EF 200mm f/2.8 L
Sigma 70-200mm f/2.8
Obiective care genereaza hot spot
Canon EF 16-35mm f/2.8 L
Canon EF-S 18-55mm f/3.5-5.6
Canon EF 20mm f/2.8
Canon EF 20-35mm f/3.5-4.5 USM
Canon EF 24mm f/2.8
Canon EF 24-85mm f/3.5-4.5
Canon EF 28-70mm f/2.8 L
Canon EF 28-105mm f/3.5-4.5
Canon EF 35mm f/2
Canon EF 35-80mm f/4-5.6
Canon EF 50mm f/1.4
Canon EF 50mm f/2.5 Macro
Canon EF 70-200mm f/2.8 L IS
Canon EF 70-300mm f/4.5-5.6 DO
Canon EF 85mm f/1.8
Carl Zeiss Planar T* 50mm f/1.4 (for Contax)
Nikon 12-24mm f/4.0 G IF-ED AF-S DX
Nikon AF 50mm f/1.8 D
Sigma 18-50mm f/2.8 EX
Sigma 30mm f/1.4
Tamron 18-200mm f/3.5-6.3 AF XR (IF) Di-II
Tamron 17-35mm
Tamron 19-35mm
Tamron 70-300mm Macro
Tokina 12-24mm
Subscribe to:
Posts (Atom)